Lumina îmi aduce spiritul la suprafaţa binelui, pe când întunericul mi-l coboară în hăurile deznădejdii, făcându-mi regretul starea persistentă pentru actele ce mă reprezintă. Fotonii mă trezesc, îmi inspiră siguranţă, menţin o stare de bine şi mă-nconjoară cu o aură de armonie ce se frânge în umbre şi întuneric. Particulele acestea deschid şi sunt vizibile, poartă virtuţi şi semne, granulele întunecate criptând înţelesurile vieţuirii.
E o continuă luptă între zi şi noapte, lumină şi întuneric, mort şi viu... Încredere şi deznădejde. Stări ce corespund primei jumătăţi a unei zile sau celei de a doua, vinovate de ce s-a întâmplat sau nu, de un fact cert care cu greu poate fi schimbat sau chiar îndepărtat. Un spirit ce se manifestă pozitiv în timpul zilei, negativismul caracterizându-l în noapte. Sinele-mi.
Dar îngemănarea dintre zi şi noapte ce-mi inspiră?
Un comentariu:
ingemanarea te da pe tine.pt ca atunci se nasc ideile.idei ce in timpul noptii asteapta.si la prima geana de lumina se desfasoara si se imbogatesc
Trimiteți un comentariu