Ceva mai „off the beaten track”

Să divorţez de ideile mele? Niciodată, chiar dacă unele sunt doar impedimente ale procesului de gândire continuă, logică şi fără implicaţii ale fantezismului. De ce? Pentru că fără ideile pe care le omor şi apoi le reuscitez cu trusa de prim ajutor (care nu are un plus roşu ci apariţii masculine), nu aş mai putea evada din mine. Vrei să înţelegi? Vei înţelege atunci când vei avea cu ce, dar nu vei avea pe cine.
Probabil că sunt idioată, iar tu de bucuri când unii sau alţii îşi aduc multe injurii propriilor persoane. Iar acum eşti încântat⁄ă şi te-ai înroşit de plăcere că recunosc un lucru pe care tu l-ai proclamat de foarte mult timp în adâncul fiinţei tale. Oare tu nu te afli în situaţii similare, poate chiar de mai multe ori decât cei care îşi spovedesc neajunsurile? De parcă am fi pe talerele aceleiaşi Balanţe. Mai mult de atât, sunt alte lucruri mult mai elaborate care îţi determină înroşirea pielii. Încearcă.
Încercăm? Eu am reţineri pentru că s-ar putea să... Ei bine, încerc şi de data asta. Ar fi pentru a patra oară şi iar o coincidenţă. Nu ţi se pare ciudat faptul că mereu există o coincidenţă, persoane care îţi apar din neant în faţă să-ţi amintească de micile prostii pe care le-am comis, de cuplurile de nume ce stau faţă în faţă... Sau intercalat şi culmea!
Ţi-au fost şi iubirile. Ai grija de unica mea acum. Asta înseamnă că ai câştigat. Ce? Doar tu ştii.
Ai impresii greşite, crede-mă.